Youth Centre Connect: ce au lăsat în urmă centrele de tineret din România și Republica Moldova

Trei seturi de recomandări, elaborate de 50 de lucrători de tineret, sunt rezultatul concret al unui proiect transfrontalier care a pus față în față cele două maluri ale Prutului.

La închiderea proiectului „Youth Centre Connect”, Fundația Națională pentru Tineret nu a rămas doar cu fotografii de la o conferință. A rămas cu un document de lucru: trei seturi de recomandări, scrise de cei care lucrează zi de zi cu tinerii, despre cum ar trebui să arate centrele de tineret din România și Republica Moldova în următorii ani.

Între 22 aprilie și 28 octombrie 2024, Fundația Națională pentru Tineret (FNT) a derulat „Youth Centre Connect”, un proiect transfrontalier construit în jurul unei întrebări simple, dar incomode: ce pot face concret centrele de tineret pentru ca tinerii să participe cu adevărat la deciziile care îi privesc? Răspunsul nu a venit de la organizatori, ci de la oamenii din teren — și tocmai de aceea rezultatele proiectului merită citite cu atenție.

Un proiect construit pe cooperarea România – Republica Moldova

Scopul declarat al proiectului a fost consolidarea competențelor profesionale ale angajaților și colaboratorilor centrelor de tineret din cele două țări, pentru a facilita participarea activă și semnificativă a tinerilor în procesele decizionale și în construirea unei societăți mai incluzive și mai conectate la nivel european.

Beneficiarul proiectului a fost Fundația Națională pentru Tineret, alături de trei parteneri: Agenția Națională pentru Tineret din Republica Moldova, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș și Centrul Municipal de Tineret Chișinău. Proiectul a fost cofinanțat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse din România și de Uniunea Europeană.

Inima proiectului a fost Conferința transfrontalieră România–Moldova, organizată la București în perioada 18–20 iunie 2024. Aici s-au reunit aproximativ 50 de angajați și colaboratori ai centrelor de tineret — lucrători de tineret, consilieri, animatori socio-educativi, specialiști și voluntari. Din România au participat reprezentanți cu precădere din județele Botoșani, Suceava, Tulcea, Dâmbovița, Timiș, Bihor, Gorj și din municipiul București, iar din Republica Moldova atât din Chișinău, cât și din restul țării.

Întregul demers a pornit de la Strategia Uniunii Europene pentru Tineret 2019–2027 și de la două dintre cele unsprezece obiective europene de tineret: „Connecting EU with Youth” (conectarea UE cu tinerii) și „Space and Participation for All” (spațiu și participare pentru toți). Pe parcursul celor trei zile, participanții au trecut prin ateliere de lucru interactive, sesiuni de schimb de experiență și o sesiune plenară cu reprezentanți ai instituțiilor europene.

Rezultatul: trei documente de recomandări, scrise de cei din teren

Cea mai importantă moștenire a proiectului nu este conferința în sine, ci ceea ce a ieșit din ea. Pe baza opiniilor colectate de la participanți în faza de consultare și dezbatere, organizatorii au structurat trei seturi de recomandări de măsuri, prelucrate și raportate ulterior. Ele reprezintă vocea colectivă a lucrătorilor de tineret din România și Republica Moldova — un fel de listă de priorități pentru sectorul de tineret din cele două țări.

Cele trei documente acoperă trei direcții complementare: cum pot centrele de tineret să apropie tinerii de Uniunea Europeană, cum pot cultiva o cultură reală a implicării și cum se pot alinia la agenda europeană de profil. Le parcurgem pe rând.

1. Cum pot centrele de tineret să conecteze tinerii cu Uniunea Europeană

Primul set de recomandări pornește direct de la obiectivul european „Connecting EU with Youth” și propune patru măsuri concrete prin care centrele de tineret pot deveni puntea dintre tineri și instituțiile europene.

Recomandarea 1 — Promovarea activă a programelor și oportunităților UE

Centrele de tineret, împreună cu ONG-uri, instituții publice, consilii de tineret și grupuri de inițiativă, ar trebui să ofere tinerilor informație și resurse despre Uniunea Europeană, în colaborare cu autoritățile locale, Comisia Europeană și ambasadele. Mijloacele propuse sunt concrete: campanii de informare, expoziții interactive, rețele de socializare și dezbateri democratice, desfășurate atât în centre și școli, cât și în spații publice sau online. Scopul este transformarea centrelor în adevărate hub-uri informaționale, care să crească încrederea tinerilor în proiectul european.

Recomandarea 2 — Educația despre UE, introdusă în școală

Participanții propun elaborarea și înaintarea unei propuneri de proiect către Ministerul Educației pentru modificarea fișei disciplinei „Educație civică”, prin introducerea unor module despre Uniunea Europeană. Ideea este ca tinerii să aibă acces sistematic și echitabil la informații imparțiale despre cum funcționează UE și despre modalitățile de a se implica, încă din sistemul formal de învățământ.

Recomandarea 3 — Educație non-formală despre Europa, printr-o rețea de formatori

A treia recomandare vizează un program de educație despre Europa și Uniunea Europeană în contexte non-formale, susținut de o rețea de formatori certificați, în colaborare cu instituțiile publice și ONG-urile. Învățarea ar urma să fie atractivă și interactivă — aplicații, activități educative și jocuri de tip boardgame — desfășurată în centre de tineret, școli, biblioteci și ONG-uri.

Recomandarea 4 — Cursuri opționale, vizite de studiu și dialog direct cu UE

Ultima recomandare propune introducerea unor cursuri opționale despre valorile UE în instituțiile de învățământ, dublate de vizite de studiu și schimburi de experiență. Tabere, dezbateri publice cu reprezentanți ai instituțiilor europene, focus grupuri și materiale create de tineri pentru tineri ar oferi acestora o platformă pentru a se exprima și pentru a înțelege mai bine funcționarea Uniunii — răspunzând inclusiv percepției privind deficitul democratic și lipsa de transparență.

2. Cum se construiește o cultură a implicării și responsabilizării

Al doilea document mută accentul de la Uniunea Europeană la comunitatea locală. El cuprinde propuneri practice și implementabile, organizate pe patru teme de lucru, despre rolul centrelor de tineret în stimularea participării active a tinerilor.

Promovarea participării pentru toți

Centrele sunt încurajate să-și extindă activitățile de outreach pentru a ajunge la o gamă mai largă și mai diversificată de tineri. Concret: parteneriate strategice cu biblioteci și centre culturale, flashmoburi și teatru forum în spații publice, caravane mobile și servicii de informare în mediul rural, dar și comunicare modernă prin rețele sociale și conținut video. Pentru tinerii vulnerabili se propun colaborări cu asistenți sociali și cu Biroul de probațiune, alături de „biblioteca vie” ca spațiu sigur pentru relatarea poveștilor lor.

Sprijinirea dezvoltării competențelor

Prin educație non-formală și voluntariat, centrele pot deveni puncte de referință pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor. Recomandările includ traininguri și ateliere tematice (limbi străine, educație financiară și antreprenorială), participarea la programe Erasmus+, stagii de practică, scrierea de proiecte și vizite informative în instituții și companii, pentru ca tinerii să ia decizii informate despre cariera lor.

Dezvoltarea sectorului de tineret

Un centru de tineret funcțional are nevoie de un spațiu prietenos, accesibil și sigur, de o echipă competentă și motivată și de activități relevante. Documentul detaliază totul, de la amenajarea fizică a spațiului și incluziunea persoanelor cu dizabilități, până la formarea continuă a lucrătorilor de tineret, concursuri de mini-granturi pentru tineri și parteneriate cu mass-media locală pentru creșterea vizibilității.

Activism și luarea deciziilor

Cea mai ambițioasă temă propune transformarea centrelor în „incubatoare ale implicării civice”. Pași concreți: facilitarea unui consiliu consultativ al tinerilor, un acord formal între centre și primării prin care deciziile ce privesc tinerii să fie dezbătute de acest consiliu, traininguri privind redactarea de petiții și participarea la consultări publice, precum și încurajarea advocacy-ului. Obiectivul declarat este cultivarea unei noi generații de lideri și cetățeni activi.

3. Alinierea la agenda europeană pentru activitățile de tineret (EYWA)

Al treilea document, cel mai amplu, privește implementarea Programului European pentru Activități de Tineret (European Youth Work Agenda). Recomandările sunt structurate pe șapte teme de lucru, gândite să consolideze întregul sector de tineret.

• Creșterea calității și inovării activităților pentru tineret, folosind resurse precum Erasmus+ Tineret și Corpul European de Solidaritate — inclusiv o platformă internațională de schimb de bune practici între centre.
• Dezvoltarea de oportunități de implicare pentru tineri, cu accent pe cetățenie activă, educație electorală, consilii consultative și programe de mini-granturi.
• Facilitarea cooperării între toate entitățile implicate în activitățile de tineret — lucrători, lideri, organizații, formatori, cercetători și factori de decizie — la nivel național și european.
• Promovarea schimburilor transfrontaliere și a cooperării internaționale, prin mobilitate, învățare interculturală și proiecte strategice de cooperare.
• Facilitarea accesului la activități pentru tinerii din zonele rurale și îndepărtate, prin centre mobile, echipe mobile, filiale locale și acorduri de transport cu primăriile.
• Sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții și a dezvoltării continue a competențelor lucrătorilor de tineret, prin cursuri, mentorat, certificare și recunoaștere profesională.
• Sprijinirea cercetării și a schimbului de cunoștințe, pentru politici și practici de tineret bazate pe dovezi — inclusiv cel puțin o cercetare tematică anuală și un newsletter trimestrial al centrelor.

Firul roșu al acestui document este sustenabilitatea: fără finanțare adecvată, fără lucrători de tineret recunoscuți și bine pregătiți și fără date care să fundamenteze deciziile, niciuna dintre celelalte recomandări nu poate funcționa pe termen lung.

De ce contează aceste rezultate

Valoarea proiectului „Youth Centre Connect” nu stă în numărul de participanți sau în zilele de conferință, ci în faptul că recomandările au fost formulate de oamenii care lucrează direct cu tinerii, de pe ambele maluri ale Prutului. Ele nu sunt o viziune impusă de sus, ci o radiografie a nevoilor reale ale sectorului — de la finanțare și formare profesională, până la acces în mediul rural și recunoașterea meseriei de lucrător de tineret.

Pentru centrele de tineret din România și Republica Moldova, cele trei documente funcționează ca o foaie de parcurs: un set de măsuri concrete care pot fi preluate, adaptate și implementate local, fiecare în ritmul și cu resursele comunității sale. Iar pentru cooperarea transfrontalieră dintre cele două țări, proiectul a demonstrat că tinerii și lucrătorii de tineret vorbesc, în esență, aceeași limbă.