Cele mai bune vizite de studiu nu se termină la aeroport. După ce 17 participanți FNT au petrecut patru zile la Stockholm, în ianuarie 2026, povestea a continuat în sens invers: curioși de rezultatele și de infrastructura din România, partenerii suedezi au venit ei înșiși la noi. Iar din această reciprocitate a început să prindă contur o colaborare pe evenimente culturale.

Punctul de plecare: patru zile la Stockholm

La final de ianuarie 2026 (26–29 ianuarie), 17 participanți au petrecut patru zile la Stockholm, într-o vizită de studiu axată pe modele inovatoare de lucru cu tinerii, incluziune socială, participare culturală și folosirea artei ca instrument de educație non-formală. Activitatea a fost implementată de Fundația Națională pentru Tineret, în cooperare cu organizații și instituții culturale și de tineret din Suedia, îmbinând vizite instituționale, ateliere practice și sesiuni de reflecție — cu accent pe ce poate fi văzut, testat și apoi adaptat acasă.

Programul a fost dens și divers. Participanții au vizitat EGALIA, primul program after-school LGBTQI+ din Suedia, coordonat de RFSL Stockholm, unde au discutat despre crearea spațiilor sigure pentru tineri. La Kulturhuset Stadsteatern au descoperit programele LAVA și Konstverkstan — exemple de acces liber la activități culturale — și au experimentat direct metode artistice de lucru cu grupuri diverse. Au urmat Cyklopen, un spațiu cultural independent, și Fryshuset, una dintre cele mai mari organizații de tineret din Europa, care integrează educația, cultura, sportul și sprijinul social într-o abordare holistică. La Kapsylen au văzut guvernanță democratică și soluții sustenabile pentru spații culturale independente, iar ultima zi, dedicată instituțiilor naționale, i-a dus la Nationalmuseum — cu accent pe rolul muzeelor în incluziune și pe proiectele dedicate tinerilor ucraineni — și la Institutul Cultural Român din Stockholm.

Concluzia vizitei a fost că Stockholmul nu a oferit doar inspirație, ci un set de modele concrete pe care cele 18 fundații județene le pot adapta la realitățile din România. Cel mai important, vizita a lăsat în urmă contacte instituționale și o deschidere clară spre colaborări viitoare.

Ce s-a întâmplat după: colaborarea a pornit în ambele sensuri

Aici intervine partea care transformă o vizită de studiu obișnuită într-un parteneriat real. Deschiderea nu a rămas unilaterală: partenerii suedezi, curioși la rândul lor de rezultatele și de infrastructura dezvoltate de FNT în România, au făcut pasul invers și au venit într-o vizită la noi. Schimbul de bune practici a încetat astfel să mai fie un drum cu sens unic și a devenit un dialog între egali, în care fiecare parte are ce arăta și ce învăța.

Momentul ales nu a fost întâmplător: Ziua Națională a Tineretului, sărbătorită în România pe 2 mai. Practic, partenerii suedezi au ajuns în România chiar în jurul celei mai relevante date din calendarul de tineret, ceea ce a oferit cadrul perfect pentru o întâlnire de lucru și de celebrare deopotrivă.

2 mai: Ziua Națională a Tineretului, în format româno-suedez

De Ziua Națională a Tineretului, FNT și partenerul suedez Kulturhuset au organizat un eveniment în format hibrid, desfășurat simultan la București și Stockholm. Conceptul a reunit celebrarea Zilei Naționale a Tineretului cu solidaritatea față de Ucraina, aducând împreună tineri, ONG-uri și instituții publice din România, Ucraina și Suedia.

Evenimentul a avut două componente complementare. Pe de o parte, un showcase cultural creat de tineri — un vernisaj și momente artistice prin care tinerii, în special cei afectați de strămutare, și-au exprimat identitatea, apartenența și speranța prin artă. Pe de altă parte, un atelier de lucru pentru organizații și instituții, dedicat lucrului cu tinerii strămutați: lecții învățate, nevoi reale și soluții de sustenabilitate, gândit ca un laborator de parteneriat care să identifice pași concreți dincolo de eveniment. Totul s-a încheiat cu o recepție de networking, cu mâncare și muzică din culturile participante (română, ucraineană, suedeză) — un spațiu sigur, incluziv și intercultural.

Expoziția „Rădăcini în mișcare / Roots in Motion”

Inima componentei culturale a fost o expoziție trilingvă — în română, engleză și ucraineană — intitulată „Rădăcini în mișcare / Roots in Motion / Коріння в русі”. Aceasta a reunit un grup de artiști emergenți pentru care imaginea nu mai funcționează ca reprezentare stabilă, ci ca spațiu de tensiune între interior și exterior, între memorie și devenire.

Firul comun al lucrărilor a fost imposibilitatea separării de propriile rădăcini — fie că e vorba de apartenență culturală, traumă personală, memorie colectivă sau constrângeri invizibile. Prin desen, pictură, text, obiect și instalație, expoziția a propus nu răspunsuri, ci o experiență: aceea de a sta în proximitatea unor identități aflate în tranzit, suspendate între ceea ce au fost și ceea ce nu pot încă deveni. O temă cum nu se poate mai potrivită pentru un eveniment despre tineri, strămutare și apartenență.

O legătură care se strânge: cooperarea pe evenimente culturale

Dincolo de o singură zi reușită, ceea ce rămâne este direcția. Întâlnirea de pe 2 mai a confirmat ceea ce începuse la Stockholm în ianuarie: între Fundația Națională pentru Tineret și partenerii suedezi se conturează o colaborare pe evenimente culturale, cu cultura folosită ca limbaj comun și ca instrument de incluziune. Triunghiul România–Suedia–Ucraina, conturat în jurul sprijinului pentru tinerii strămutați, oferă acestei colaborări un sens clar și o miză concretă.

Cele trei vizite vizite — la Stockholm și, apoi, în România — arată cum funcționează, de fapt, cooperarea internațională în domeniul tineretului atunci când dă roade: nu ca un schimb formal, bifat și uitat, ci ca o relație care se construiește în timp, în ambele sensuri, și care lasă în urmă atât contacte instituționale, cât și planuri de viitor.