În perioada 21-23 aprilie 2026, România a găzduit seminarul european "Supporting young people’s critical thinking in a digital age", organizat de Youth Partnership - parteneriatul dintre Comisia Europeană și Consiliul Europei în domeniul tineretului. Evenimentul s-a desfășurat la Casa Tineretului din Timișoara (FITT - Fundația Județeană pentru Tineret Timiș), care a fost gazdă a peste 40 de lucrători de tineret, cercetători, formatori și reprezentanți ai instituțiilor europene veniți din toate colțurile continentului. Printre participanți s-a numărat și o delegație din partea Fundației Naționale pentru Tineret (FNT), formată din Vlad Anghel și Ruxandra Bulumac.
Tema seminarului - gândirea critică într-o lume digitală - a oferit cadrul pentru trei zile de discuții despre cum putem sprijini tinerii să navigheze critic într-un peisaj informațional dominat de algoritmi, dezinformare și, mai nou, de conținut generat de inteligență artificială. Pe parcursul întregului seminar, două fire roșii au străbătut conversațiile: cum dezvoltăm capacitatea tinerilor de a gândi critic în mediul online, și cum integrăm responsabil instrumentele de inteligență artificială în munca de tineret, echilibrând oportunitățile cu riscurile.
Ziua 1 - Descoperirea temei prin lentile diferite
Prima zi a început cu o sesiune oficială de deschidere susținută de Tanya Basarab (Youth Partnership EU - Consiliul Europei), Charalampos Papaioannou (DG EAC, Comisia Europeană) și Nadia Tismănaru (membră a Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei, precum și vicepreședintă a FITT), care au punctat de ce gândirea critică nu mai poate fi tratată ca o competență opțională în munca de tineret.
A urmat o sesiune introductivă susținută de Veronica Ștefan, expert în alfabetizare digitală și AI, care a conturat principalele concepte și provocări ale temei: de la dezinformare și filter bubbles, până la limitele alfabetizării media în fața conținutului generat de AI. După-amiaza, sesiunea "Field Check: Youth Work and Critical Thinking in a Digital World" a adus în fața participanților patru perspective complementare din Ucraina, Portugalia, România și Turcia. FNT a fost reprezentată în panel de Vlad, care a vorbit despre proiectele și experiența organizației în dezvoltarea de conținut digital pentru tineri. Ziua s-a încheiat cu o sesiune dedicată nevoilor lucrătorilor de tineret - resurse, formare și instrumente concrete pentru lucrul cu tinerii în mediul digital.
Ziua 2 - Schimb de practici și de experiențe
A doua zi a început cu o vizită ghidată în Casa Tineretului - singurul centru de tineret din România acreditat cu Certificatul de Calitate pentru Centre de Tineret al Consiliului Europei (și unul dintre cele doar 14 astfel de centre din întreaga Europă), un spațiu care a impresionat participanții prin modul în care reușește să îmbine formal cu informal și să găzduiască o paletă foarte largă de activități pentru tineri.
A urmat sesiunea "What should we know about AI in youth work?", susținută de Petteri Ruotsalainen (The Finnish Society on Media Education), care a deschis o discuție pragmatică despre cum poate inteligență artificială să devină un partener de lucru pentru ONG-urile de tineret - de la generare de conținut, la traducere și analiză de feedback - fără a pierde din vedere riscurile etice și de protecția datelor.
Punctul central al zilei a fost marketplace-ul de bune practici, desfășurat în mai multe runde de ateliere. Aici, FNT a prezentat:
• Site-ul de resurse pentru lucrătorii de tineret - o platformă construită cu Claude, care centralizează materiale, metodologii și exerciții utilizabile în activitatea de zi cu zi cu tinerii.
• Site-ul Tinerii Capitalei - un instrument realizat tot cu Claude, gândit ca punct de întâlnire între tinerii din București și oportunitățile disponibile pentru ei.
• Other Small Things We Do - un colaj vizual cu activitățile digitale și tehnice derulate în centrul The Youth, menit să arate ca dincolo de proiectele "mari" există un ecosistem viu de microacțiuni care fac diferența.
• youthinfo.ai - un proiect dezvoltat în colaborare cu ERYICA (European Youth Information and Counselling Agency), care explorează modul în care AI-ul poate ajuta tinerii să acceseze rapid și în limbaj prietenos informațiile de care au nevoie.
Standul FNT a fost unul dintre cele mai vizitate ale marketplace-ului. Mulți participanți au fost interesați de modul concret în care echipa lucrează și, în special, intrigați de utilizarea Claude ca instrument de producție pentru site-uri și resurse. Întrebările au curs natural: cum se construiește un astfel de site fără cod, cât durează, ce limite are, cum se asigură calitatea conținutului. Conversațiile au confirmat un lucru pe care echipa îl bănuia deja - există în Europa un apetit real pentru exemple practice de integrare a AI-ului în munca de tineret, dincolo de discuția teoretică.
După-amiaza s-a încheiat cu lansarea T-Kit-ului pe Project Management, un manual de referință în domeniul tineretului european, prezentat de Tanya Basarab (Youth Partnership), Bogdan Imre (co-editor) și Mara Georgescu (Fundația Europeană pentru Tineret). Seara a fost dedicată unui tur ghidat al Timișoarei și unei cine în oraș, ocazie bună pentru ca participanții să continue conversațiile într-un cadru relaxat și să cunoască orașul-gazdă, care a fost Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.
Ziua 3 - Nevoi, acțiuni și pași următori
Ultima zi a fost dedicată consolidării nevoilor lucrătorilor de tineret identificate pe parcursul seminarului și lucrului colaborativ pe ideile pentru un tool european care să sprijine gândirea critică a tinerilor în era digitală. Participanții au lucrat în grupuri pentru a contura structura, conținutul și modul de utilizare al acestei resurse, care urmează să fie dezvoltată în lunile următoare de către Youth Partnership împreună cu o parte dintre cei prezenți la Timișoara. Sesiunea de închidere, condusă de Tanya Basarab, a marcat tranziția de la conversații la angajamente concrete.
Ce ducem mai departe
Pentru FNT, seminarul de la Timișoara a însemnat în egală măsură vizibilitate - prin proiectele prezentate la marketplace - și învățare - prin contactul direct cu metodologii, instrumente și abordări folosite în alte țări europene. Mesajul cu care plecăm este unul clar: gândirea critică nu se mai dezvoltă doar în școală sau în sala de curs, ci se construiește zi de zi în interacțiunile online ale tinerilor, iar lucrătorii de tineret au nevoie de instrumente noi - inclusiv de AI - pentru a-i însoți în acest proces. Discuțiile începute la Timișoara vor continua, atât la nivel european prin tool-ul aflat în dezvoltare, cât și la nivel local.
